Niciodată Singură
Chiar aşa, de ce mi-am făcut blog? Sigur, e la modă, toată lumea are blog, de la vlădică până la opincă. Eu de ce n-aş fi avut unul?
Sinceră să fiu, încercări au mai fost, dar totul s-a oprit imediat după ce mi-am creat contul. Se pare că acum a existat un motiv: m-am săturat să citesc, pe diferite site-uri, tot felul de însemnări care, în mare lor majoritate, nu exprimă nimic din personalitatea celor care le-au postat. Exact cum spune Chelmus Mihai
pe blogul lui , 90% din aşa-numiţii bloggeri nu fac decât copy/paste, foarte puţini au curajul să exprime ceea ce gândesc şi ce simt.
Şi eu m-am încadrat, până mai ieri, în gloata celor făceau copy/paste, şi asta în condiţiile în care îmi place foarte mult să scriu. Mai bine de 20 de ani am ţinut un jurnal personal, dar am încetat să mai consemnez în el atunci când preocupările m-au acaparat atât de mult încât nu am mai avut timp şi pentru el. Din când în când, mai deschid caietele cu file îngălbenite şi mă las purtată înapoi, pe firul amintirilor. Redescopăr o lume în care am trăit, am iubit, am învăţat. O lume REALĂ.
Interesant mai este şi faptul că am acceptat postura de „plagiatoare“ pe unele site-uri, deşi principala mea îndeletnicire este chiar scrisul. Sunt departe, însă, de a fi un autor de succes, nici măcar nu mi-am pus întrebarea dacă asta mi-aş dori să devin. La cei aproape 37 de ani pe care îi am, e un pic târziu pentru asta dar, vorba aceea, „nu aduce anul ce aduce ceasul“....
Nu-mi plac metaforele. La şcoală, întotdeauna am avut probleme la compunerile descriptive, era un chin să descriu o zi de vară folosind „cuvinte siropoase“! Pentru mine, cerul era albastru, iarba era verde şi macul era roşu! De ce trebuia să caut în dicţionar ceva care ar fi exprimat acelaşi lucru? Unii ar califica asta drept lipsă de imaginaţie sau de sensibilitate. Ar spune că nu am citit atât de mult în viaţa mea, încât să-mi fi format un vocabular adecvat pentru asemenea texte. Cine mă cunoaşte, ştie că am o imaginaţie mai mult decât bogată, sensibilitatea ar fi chiar în exces. În ceea ce priveşte lectura....da, recunosc, în ultimii ani am citit mai rar o carte bună. N-ar trebui să invoc din nou lipsa de timp, dar o fac, pentru că reflectă o jumătate din adevăr. Cealaltă jumătate este formată dintr-un milion de motive mai mult sau mai puţin plauzibile(dar niciodată scuzabile pentru cineva care ţine la cultura sa generală!).
Am vrut blogul meu, un blog adevărat, în care să fiu eu însămi, asumându-mi riscul de a-mi fi singurul cititor. La fel, mi-am asumat şi riscul de a fi citită şi recunoscută de persoane care mă cunosc în realitate şi care, la un moment dat, ar putea fi deranjate de cuprinsul postărilor mele. „Cunoaşte adevărul şi el te va elibera....“. Ştiu ce înseamnă nu numai cenzura ci, mai ales, autocenzura. De aceea, aici am ales să fiu eu, să scriu ce-mi place şi despre ce-mi place. Cred că nu e puţin lucru. Numai că, sunt abia la început.
„E lung drumul până departe“....:)
Etichete: edit post
2 Responses
  1. Mihai C. Says:

    Foarte frumos...iti urez succes in demersurile tale in blogosfera.
    Cu stima Misu.


  2. „Succes“ e cam pretenţios spus. Eu cred că succesul e ca fericirea: greu de atins, greu de păstrat(asta, în cazul în care le priveşti pe fiecare în parte ca pe un ideal). Oricum, îţi mulţumesc pentru apreciere şi pentru urare!


:) :( ;) :D ;;) >:D< :-/ :x :"> :P :-* =(( :-O X( :> B-) :-S #:-S >:) :t(( :)) :| /:) =)) :-B =; :-c :)] ~X( :-h :-t I-) L-) :-& :-$ [-( :O) <:-P (:| =P~ :-? #-o =D> :-SS @-) :^o :-w :-< <):) :o3 :-? %-( :@) ~:> @};- %%- **== (~~) ~O) *-:) >-) :-L [-O< $-) :-" b-( :)>- [-X \:D/ >:/ ;)) :-@ ^:)^ :-j (*) o-> o=> o-+ (%)
/wahaha /hihi /omg /no /dignose /sweat /shock /floor /hmm /XD /blur /blush /nobigdeal /please /bye

Trimiteți un comentariu