Niciodată Singură
Tocmai am citit pe un site local că ITM-ul a fost sesizat cu privire la faptul că, în judeţul respectiv, şi angajatorii de pe piaţa media practică munca la negru!
Mare lucru! Dacă n-aş şti, n-aş povesti!
Mă laud şi eu cu experienţa asta!
Am intrat la ziar în iunie şi mi s-a spus că sunt în probe.
Şi iulie tot în probe m-a găsit. În ultima zi a lunii, redactorul-şef a convocat o şedinţă în care ne-a anunţat pe noi, „bobocii“, că am trecut cu brio toate testele şi că de la 1 august urma să semnăm contractele de muncă. „Tot ce aveţi de făcut este să scrieţi, pentru că veţi fi bine plătiţi!“, a ţinut el să sublinieze.
Am intrat în „Gustar“ şi nu mi-a pus nimeni sub nas contractul. Nici în prima, nici în a doua, nici în ultima zi.
Trebuie să spun că, în toate aceste trei luni, perioadă care a inclus şi câteva săptămâni de navetă pentru mine, nu am primit NICI UN LEU! Norocul meu că am avut părinţi care mi-au înţeles pasiunea pentru meserie şi loialitatea faţă de echipa în care intrasem!
De abia când am intrat în septembrie mi-am luat inima-n dinţi şi mi-am cerut drepturile, pe motiv de „foame-n gât“! M-am dus la adjuncta redactorului-şef şi am întrebat-o când îmi pot încasa primul salariu. În primul moment, s-a uitat la mine de parcă aş fi vorbit cursiv chineza. Apoi, a dat semne că înţelege şi, în final, a bâlbâit ceva de genul: „Păi, încă nu se dau banii, dar îţi reamintesc faptul că trebuie să te ţii de norma de trei texte pe zi, altfel e posibil să se treacă la penalizări!“. I-am explicat intrasem în cea de-a patra lună de muncă şi că n-am de gând să fac voluntariat. De abia atunci m-a expediat la casierie. Unde am avut prima surpriză, evident, neplăcută(„c-aşa-i în tenis!“): din banii promişi am primit o nimica toată. În drum spre casă chiar m-am întrebat dacă merită să merg mai departe. Apoi, m-am hotărât să le mai dau o şansă :))
Contractul propriu-zis l-am semnat câteva zile mai târziu. Eram singură în redacţie(venisem cu treburi), a venit o doamnă de la personal sau de la contabilitate(nici acum nu ştiu exact de unde e, pentru că toate ocupă acelaşi birou!), mi-a pus pe masă o foaie, şi-a pus deştu' în josul paginii şi mi-a arătat linia punctată pe care trebuia să-mi scriu numele. Am semnat, a plecat.
That's all folks!
Update:
1. În prezent, adjuncta despre care am scris lucrează la o publicaţie economică din cadrul unui important trust de presă din Bucureşti(apare foarte des şi la TV).
2. Acum un an şi ceva, am reînnoit contractul de muncă(de data asta, avea două pagini!)
3. Nici după şase ani jumate nu am primit banii ăia mulţi, promişi. Dar le-am mai dat o şansă!!!!

Etichete: edit post
2 Responses
  1. un'A'mic Says:

    se practica, din pacate, "testul". perioada de proba este, din cate stiu eu, impotriva legii muncii in vigoare in Romania, insa angajatorii dau mai putina importanta legilor. Lucrez in presa de 8 ani insa, la mine, 'proba' a durat doua saptamani mari si late, timp in care a trebuit sa ma familiarizez cu aparatura din radio, asta fiind inceputul carierei mele de 'presar'. Pentru cele doua saptamani am fost platit cu jumatate de norma. asta se intampla acum foarte multi ani, intre timp s-au schimbat multe. in iunie 2008 am intrat in televiziune unde nout patron m-a anuntat ca voi fi platit incapand cu 20 ale lunii urmatoare. acum am incheiat si cu TV-ul asta si inca nu stiu sigur daca am fost tepuit sau nu, dat fiind ca am muncit cel putin o luna pe gratis :) astea sunt micile neplaceri ale angajatului...


  2. calatorul Says:

    Esti perseverenta si se pare ca faci parte din categoria celor ce -si iubesc meseria . Te pup. Profu'


:) :( ;) :D ;;) >:D< :-/ :x :"> :P :-* =(( :-O X( :> B-) :-S #:-S >:) :t(( :)) :| /:) =)) :-B =; :-c :)] ~X( :-h :-t I-) L-) :-& :-$ [-( :O) <:-P (:| =P~ :-? #-o =D> :-SS @-) :^o :-w :-< <):) :o3 :-? %-( :@) ~:> @};- %%- **== (~~) ~O) *-:) >-) :-L [-O< $-) :-" b-( :)>- [-X \:D/ >:/ ;)) :-@ ^:)^ :-j (*) o-> o=> o-+ (%)
/wahaha /hihi /omg /no /dignose /sweat /shock /floor /hmm /XD /blur /blush /nobigdeal /please /bye

Trimiteți un comentariu