Niciodată Singură
Sintagma: „surse de încredere din anturajul lui X ne-au declarat că...“, este frecvent folosită de ziarişti, în ideea de a spori veridicitatea informaţiei care face obiectul unui articol.
Este evident că sursa este de încredere pentru mine, cel care scriu. De regulă, cel pe care-l numesc, generic, sursă este un prieten al personajului despre care scriu. Un prieten care, de fapt, nu are nimic în comun cu noţiunea de prieten. Este un Iuda modern, care-şi vinde aproapele în schimbul unei sume de bani care variază în funcţie de importanţa informaţiei furnizate presei. Cu alte cuvinte, un trădător! Nu numai un nesimţit, dar şi destul de limitat în gândire, dacă nu-şi poate imagina că, într-o zi, va fi descoperit de cel pe care îl spionează.
Cine e de condamnat? Cel care foloseşte sursa ori cel care îşi asumă rolul de sursă?
Se spune că scopul scuză mijloacele. Asta să fie scuza ziaristului care ştie că mituieşte un apropiat al personajului căruia îi va face praf intimitatea? În cazul lui, câştigul (pe termen scurt) este un articol de primă pagină.
Dar ce câştigă cel care vinde? Respect, în niciun caz. Şi nici prieteni. Pentru că nu ştie ce înseamnă să fie prieten.
E doar o sursă de încredere.


Etichete: edit post
0 Responses
:) :( ;) :D ;;) >:D< :-/ :x :"> :P :-* =(( :-O X( :> B-) :-S #:-S >:) :t(( :)) :| /:) =)) :-B =; :-c :)] ~X( :-h :-t I-) L-) :-& :-$ [-( :O) <:-P (:| =P~ :-? #-o =D> :-SS @-) :^o :-w :-< <):) :o3 :-? %-( :@) ~:> @};- %%- **== (~~) ~O) *-:) >-) :-L [-O< $-) :-" b-( :)>- [-X \:D/ >:/ ;)) :-@ ^:)^ :-j (*) o-> o=> o-+ (%)
/wahaha /hihi /omg /no /dignose /sweat /shock /floor /hmm /XD /blur /blush /nobigdeal /please /bye

Trimiteți un comentariu