Niciodată Singură
A doua zi după ce m-am întors din călătoria în înteres de serviciu despre care vă spuneam în ultima postare, am primit o propunere de (aşa i-am zis eu, scuzaţi-mă dacă nu e o denumire tocmai corectă) extra job. Un fel consultant pe probleme de media care îşi face de lucru în spatele persoanelor importante din administraţia locală, ocupându-se de agenda lor de lucru zilnică, pe baza căreia purtătorul de cuvânt va putea redacta comunicate de presă şi va putea actualiza site-ul instituţiei.
Evident, în primul moment, propunerea m-a entuziasmat, dar am evitat să dau un răspuns pe loc, deşi am dat de înţeles că acesta este afirmativ. Şi bine am făcut, deoarece, după ce am depăşit clipa de euforie, am început să mă întreb cât timp îmi va rămâne şi pentru mine, căci asta e problema cu care mă confrunt în ultimii 2 ani în care, încet, dar sigur, întreaga mea activitate gravitează în jurul serviciului: ce scriu azi, ce scriu mâine, unde mă duc poimâine şi aşa mai departe. Îmi rămâne prea puţin timp pentru familie, pentru treburile casnice, de vacanţă nici nu are rost să mai vorbesc, deoarece nu există. Un extra-job implică, aşadar, mai multă muncă, plătită, ce-i drept, dar tot muncă se numeşte şi încă ezit să accept. Ştiu că pot face faţă, e meseria mea, îmi place şi asta ştiu să fac cel mai bine, dar cu viaţa mea cum rămâne?
Acum 9 ani, când mi-am început treaba la ziar, am spus „da" în prima secundă (coincidenţă sau nu, propunerea de acum mi-a fost avansată de cel care mi-a fost şef acum 9 ani şi care, între timp, a avansat pe scara profesională). Acum, după ce am aşteptat atâta timp o dovadă de încredere din partea unor persoane pentru care aveam impresia că nu prea contez, sunt nehotărâtă. Pentru că, la început, eram singură şi nu trăiam decât pentru mine. Acum, am o familie care deja simte că atenţia mea e îndreptată, aproape tot timpul, către altceva. Şi totuşi, aş vrea să le am pe amândouă, şi familia, şi extra job-ul. Pentru că ambele contează pentru mine. Mi-am dorit familia, mi-am dorit să evoluez profesional. Din nou, Dumnezeu a fost darnic cu mine. Cum să refuz ce mi se dă? Însă, cum să procedez pentru ca nimeni să nu fie afectat?
Cu siguranţă, tot Dumnezeu mă va ajuta să aleg.
Sper să fie bine.
Etichete: edit post
0 Responses
:) :( ;) :D ;;) >:D< :-/ :x :"> :P :-* =(( :-O X( :> B-) :-S #:-S >:) :t(( :)) :| /:) =)) :-B =; :-c :)] ~X( :-h :-t I-) L-) :-& :-$ [-( :O) <:-P (:| =P~ :-? #-o =D> :-SS @-) :^o :-w :-< <):) :o3 :-? %-( :@) ~:> @};- %%- **== (~~) ~O) *-:) >-) :-L [-O< $-) :-" b-( :)>- [-X \:D/ >:/ ;)) :-@ ^:)^ :-j (*) o-> o=> o-+ (%)
/wahaha /hihi /omg /no /dignose /sweat /shock /floor /hmm /XD /blur /blush /nobigdeal /please /bye

Trimiteți un comentariu